Maria Tănase s-a născut în 1913 în mahalaua Cărămidarilor din București. Mama sa era ardeleancă, din Țara Făgărașului, iar tatăl său era florar bucureștean.
Din mai 1934, Maria Tănase s-a angajat la Teatrul Cărăbuș și a început să scrie și în revista Cărăbuș – Expres. În același an, a imprimat romanța Mansarda, scrisă de un compozitor controversat: Nello Manzatti, adică Nelu Mânzatu, autorul cântecului ”Sfântă tinerețe legionară”.
Maria Tănase nu era deloc preocupată de politică, ci doar de muzică. În anul 1937, ea a imprimat la casa de discuri Columbia alte două piese, în colaborare cu etnomuzicologii Constantin Brăiloiu și Harry Brauner. Ultimul, evreu, era unul dintre bunii prieteni ai Mariei Tănase.
A urmat debutul la radio, în 20 februarie 1938, acompaniată de taraful lui Ion Matache din Argeș. Taraful era compus din doi violoniști, un contrabasist, un țambalist și un cobzar. De asemenea, Maria Tănase a început să cânte în restaurantele de lux din București.
În 1938, vocea sa deosebită a fost remarcată de istoricul Nicolae Iorga, care i-a dat supranumele de ”pasărea măiastră”. În 1939, a plecat la Expoziția Universală din New York, unde i-a cunoscut pe George Enescu și pe Constantin Brâncuși. Ultimul i-a devenit iubit.
În anul 1940, la putere a ajuns, însă, Garda de Fier. Legionarii au ignorat cu totul colaborarea ei anterioară cu Nelu Mânzatu și i-au interzis să mai cânte în public. Din ordinul Ministerului Propagandei, au fost distruse toate discurile cu Maria Tănase din arhiva Radiodifuziunii. Legionarii o acuzau pe marea interpretă că distorsionează folclorul autentic. De fapt, ei îi reproșau prietenia cu mari artiști evrei, mai ales cu Harry Brauner.
Citiți întregul articol pe RFI.ro.
[…] Pagina de istorie: De ce au vrut legionarii să o interzică pe Maria Tănase […]